erai dezechilibratã putin sau poate eram amândoi de umbrele acestor copaci care mor continuu aici si acum si-ntre noi
II.
eram privind aleile acestea nepietruite cu pietrele neoprite în noi înghitite odatã cu apa de dragul de a bea din acelasi suvoi
III.
poate cã-ntr-o zi ca asta aleile acestea dintre noi se vor muta pe pantele interioare ale privirilor si acesti mesteceni lucizi poate vor fi scãldati de un alte fel de luminã poate mai umedã sau mai plãpândã sau în fine asa cum le place lor